Vlad Dracula & Corona Transsylvaniae. Scripta. Monetarum regalium. Documente brasovene apartinatoare lui Vlad Tepes

Diana - Bertha Krausser - din familia "Notar-Siegal-Benoist etc.", s-a nascut in Brasov, in centrul istoric superior "Podragu-Schei", langa Catedrala medievala "Sf. Nicolae”. Antecesorul ei, Notar Joseph - edil al orasului si restaurator de "Capele" ("Troite"), a fost ultimul custodian imperial al fostului "Asylum" si al Arhivelor militare de la "Siechenhaus" (astazi "Forest School" str.C. Lacea).
Bunica ei, Krausser-Keresztes Maria-Marcella a fost ghid local al turistilor englezi care vizitau - dupa aparitia cartii lui "Bram Stoker" - Castelul Bran, Poenarium (Poiana) si orasul Coroanei lui Dracula.

Intre anii 1965-1972 a urmat Colegiul "Andrei Saguna", Scoala Populara de Arte, Facultatea de Istorie-Filologie (limba engleza) Sibiu, 1978, prima institutie specializata in Patrimoniu-Muzeografie din Transilvania. Dupa 1990, in contextul deschiderii Arhivelor Statului (Ministerul de Interne) si pentru "nepolitici”, a studiat in conditii tracasante "Regesta Medievala" in limba latina, vechile documente trimise si privilegii date orasului - in acele timpuri cel mai mare "emporium" (depozit, targ) din extremul estic european - de catre regii Ungariei, Poloniei, de Imparatul Romano-German: Sigismund de Luxemburg si de catre Papalitate. Aceasta elaborata cercetare privata s-a facut in scopul reconstituirii unei parti ocultate, chiar interzise, din istoria orasului care a fost vechea baza militara a faimosului "Ordin Dragon" (1410) - situat in interiorul Arcului Carpatic, precum si cartierul general al lui "Vlad Tepes Dracula" cel care a avut "Monetaria" (Banca) in centrul cetatii Brasov si "Castelul" situat la poalele Muntelui "Tempa" (Tampa/Timpa). Paralel cu cercetarile documentare a inceput sa scrie legende medievale brasovene auzite sporadic in copilarie de la "Senioarele" familiei, despre "Laslo Vayda Dracole" (Voievodul "Ladislau Dragula") si controversata idila cu "frumoasa cetatii de ghilde" "Katharina", sursa scandalului cu patriciatul sasesc si al fantasticului sau mit european.