Viata psihica a mamei. Un continuu si uneori primejdios proces de devenire

La ce visează o femeie atunci când așteaptă acest eveniment banal, dar în același timp extraordinar – nașterea copilului său? Cum se pregătește psihic? Cum pot fi explicate depresiile post-natale? Ce putem spune azi despre cauzele psihice ale infertilității? Cum să faci doliu după un copil nenăscut? Pornind de la vasta sa experiență terapeutică cu actuale sau viitoare mame, Monique Bydlowski răspunde cu finețe și precizie la toate aceste întrebări și la multe altele. Psihologii, psihoterapeuții și toți cei interesați de dimensiunea psihică a maternității vor găsi în această carte noi sensuri care să lumineze misterul aducerii pe lume a unui copil.

Monique Bydlowski este medic psihiatru, psihanalist și director de cercetare la Institutul National de Sănătate și Cercetare în Domeniul Medical din Franța. Se numără printre primii cercetători care au acordat atenție dimensiunii inconștiente a sarcinii și a alertat echipele medicale cu privire la necesitatea acompanierii psihologice a anumitor femei însărcinate. Și-a dedicat întreaga carieră explorării dimensiunii psihologice a infertilității și maternității.

La femeile infertile refuzul profund al unui copil biologic își are foarte adesea originea în amintirea în care suferă de o relație deficitară cu mama lor de origine. Regăsim la aceste femei dorința pură de a-și retrăi propriul început al existenței, de a fi ele însele încă o dată acel bebeluș neajutorat, și nu de a da viață unui copil străin. Împreună cu psihoterapeutul, efortul trebuie purtat către transformarea suferințelor în idei vii, către sublimare.

Monique Bydlowski

Dorința de a avea copii este adesea un demers conștient, programat și specific uman. Această dorință se integrează unui plan de viață în relație cu idealurile sociale și familiale. Deși conștient, acest proiect este întotdeauna încărcat de semnificații inconștiente; acest lucru se întâmplă chiar dacă e total copleșitor sau inexistent: apariția unei sarcini exprimă, așadar, starea pură, scoaterea la lumină – transpunerea în corp – a dorințelor care rămân inconștiente.