Teoria si practica dreptului parlamentar. Examen de practica jurisdictionala a Curtii Constitutionale

Lucrarea Teoria si practica dreptului parlamentar. Examen de practica jurisdictionala a Curtii Constitutionale prezinta, dintr-o perspectiva analitica interdisciplinara si, deopotriva, a practicii parlamentare din cele doua Camere ale Parlamentului Romaniei, problematica ampla a Dreptului parlamentar – disciplina juridica integrata prin continutul si principiile sale in cadrul principalei ramuri a sistemului de drept: Dreptul constitutional.

Cartea este structurata in trei titluri. In primul titlu, consacrat teoriei generale a dreptului parlamentar, autorul analizeaza pe larg locul si rolul Parlamentului in arhitectura constitutionala a statului roman, incepand cu epoca Regulamentelor Organice si a reformelor introduse in suprastructura politica a tarii pe parcursul evolutiei sale, principiul suveranitatii Parlamentului, al reprezentarii, precum si principiile fundamentale in temeiul carora functioneaza regimul parlamentar potrivit Constitutiei actuale. Sunt examinate, pe baza unei ample documentari bibliografice romane si straine, principiile si notiunile de baza ale dreptului parlamentar, conceptia Adunarii Constituante din 1991 referitoare la caracterul regimului politic si la raporturile dintre Parlament, Presedintele Romaniei si Guvern. O atentie deosebita este acordata problematicii raporturilor dintre Majoritatea parlamentara si Opozitie, autorul prezentand argumente in favoarea consacrarii unui statut constitutional al acesteia din urma.

In cel de-al doilea titlu, sunt analizate modul concret de organizare si functionare a Parlamentului, actele juridice si politice adoptate de acesta, statutul deputatilor si al senatorilor, precum si toate procedurile parlamentare utilizate in forul legislativ pentru realizarea functiilor sale constitutionale. Pentru fiecare procedura prezentata s-a recurs la jurisprudenta Curtii Constitutionale, astfel incat cititorul sa beneficieze de instrumentele necesare pentru a delimita procedurile legislative neconforme regulamentelor parlamentare, dispozitiilor constitutionale si deciziilor Curtii Constitutionale de cele corecte. O importanta aparte este acordata continutului diplomatiei parlamentare, prezentata ca o activitate complementara diplomatiei traditionale.