Spicul viu. Ganduri despre calea mantuitoare

Veşnica iubire a lui Dumnezeu neîncetat ne înconjoară, ne zideşte, ne apără, ne îndreaptă, ne ajută, ne întăreşte, ne face biruitori asupra vrăjmaşilor văzuţi şi nevăzuţi, ne vindecă bolile, ne curăţă păcatele, ne împacă sufletele, ne luminează, ne mângâie. Slavă iubirii nesfârşite!

În mintea noastră, în inimă şi în mişcările voii noastre căzute se mişcă şi lucrează aproape neîncetat închipuiri păcătoase, închipuiri ale unor patimi sau ale altora, care din cea mai fragedă tinereţe se cuibăresc în noi şi cresc, se înrădăcinează.

De aceea, datoria creştinului şi a creştinei este de a lua aminte la sine cu asprime, a goni fără încetare din sine aceste închipuiri păcătoase, această înşelare, această urâciune, şi să îşi umple vasul cel duhovnicesc şi trupesc întru sfinţenie şi cinste, pentru a fi biserici pururea Duhului Sfânt. Sunteţi cumpăraţi cu preţ: proslăviţi, dar, pe Dumnezeu în trupurile voastre şi în sufletele voastre, care sunt ale lui Dumnezeu (I Corinteni 6, 20). Să umblaţi în chip vrednic de chemarea cu care aţi fost chemaţi (Efeseni 4, 1).

Sfântul Ioan de Kronstadt