Rubla, locul fara umbra

Cu puterile mele de scriitor, am scris o carte despre Rubla, satul din care mai este în picioare o singură casă, cu un singur locuitor, supraviețuitor al acelor vremi. Doresc acestei cărți, dincolo de noima pentru care încă se mai citesc romane, să fie un prim demers pentru ca tăvălugul ignoranței și al ignorării să nu șteargă de pe Câmpia Bărăganului o ultimă mărturie a memoriei noastre colective din anii ’50. (Mariana Gorczyca)

* * *

Mariana Gorczyca a salvat Rubla printr‑o carte. Le revine altora responsabilitatea de onoare s‑o salveze și in situ. Atâta cât mai este. (Viorel Marineasa)

* * *

Potrivit documentelor, în Rubla au fost deportați 246 de germani, 147 de români bănățeni, 39 de basarabeni și bucovineni refugiați în România, 11 macedoneni, 19 turci și 8 sârbi. Multiculturalitatea Banatului fusese refăcută, prin câte un eșantion etnic, în Rubla, una dintre cele 18 localități ridicate de la zero, în 1951, în imensitatea Bărăganului. În anii care s‑au scurs după „obsedantul deceniu”, satele acestea aproape că au dispărut în întregime. Am putea transfera toată vina pe regimul comunist, care nu avea niciun interes propagandistic în a păstra mărturii atât de dureroase ale acțiunilor sale. Mă tem însă că nici după 1989 nu s‑a întreprins mare lucru în a salva casele rămase în picioare. (Mariana Gorczyca)

* * *