Relatiile dintre aromani si dacoromani in trecut

Astazi, cand stiinta istorica se intereseaza de trecutul tuturor popoarelor de pe glob, indiferent daca sunt mari sau mici, am socotit ca istoria elementului aromanesc sud-dunarean trebuie cunoscuta in amanuntime.
Strang deci, intr-un fel de Corpus, izvoarele care vorbesc de acest element: cronici bizantine si occidentale, documente de la Muntele Athos, Analele din Bari, relatarile rabinului Beniamin din Tudela, cronici si documente catalane, opere istorice spaniole consultate in Biblioteca Nationala din Madrid, documente din arhivele Venetiei si ale Parisului, de la British Museum, din arhivele Budapestei, cronicile romanesti din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea, istoricii dalmati, operele calatorilor si cercetatorilor romani si straini, rapoarte diplomatice, memorii publicate ale istoricilor si filologilor romani si straini, in legatura cu trecutul si limba aromanilor. (Valeriu Papahagi)

L-am intalnit pe Valeriu Papahagi in 1975. Ani la rand, cand doream sa materializez cumva ideea de savant, ma gandeam la Valeriu si la biblioteca lui. In 1999, am auzit de la mai multi batrani aromani despre existenta unei Istorii nepublicate scrise de Valeriu Papahagi. In 2007, am intrat in posesia fotografiilor manuscrisului acestei Istorii. In 2015, a fost tiparita Istoria lui Valeriu. Dupa o confruntare a cartii cu copia pe care o aveam, am constatat ca lipsesc 255 de pagini din cele 385 ale manuscrisului "Relatiile dintre aromani si dacoromani in trecut" (un capitol al proiectatei Istorii). Intalnirile cu Valeriu din 1975, stirile care mi-au parvenit incepand cu 1999 despre existenta acestui