O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Comentariu pe articole

În orice sistem de drept, finanțarea justiției face obiectul unor dezbateri care depășesc adesea sfera domeniului juridic.

Justiția este gratuită, dar nu se poate desfășura fără resurse financiare! De aici, dificile și interminabile discuții despre cum este mai bine: fără taxe, taxe proporționale cu valoarea obiectului cererilor sau taxe preponderent forfetare? Sau poate cel mai bine ar fi ca toți cetățenii să plătească o contribuție pentru justiție așa cum se plătește, spre exemplu, și contribuția la fondul de sănătate, aceasta urmând să acopere anumite pachete de servicii juridice oferite de avocați, dar și riscul costului anumitor tipuri de procese sau chiar a oricărui proces!

După cum se poate observa, taxele judiciare de timbru reprezintă o temă care poate fi abordată în planuri diferite: sub aspect social, fiscal sau procesual.

Lucrarea de față are ca obiect abordarea aspectelor de ordin procesual prezente în sfera legislației taxelor judiciare de timbru.

Departe de a reprezenta o activitate de ordin administrativ, așa cum era tratată inițial sub imperiul legislației anterioare Legii nr. 146/1997 (Decretul nr. 199/1955 și Instrucţiunile Ministerului Finanţelor nr. 1711/1960), stabilirea taxelor judiciare de timbru reprezintă astăzi o activitate juridică adeseori complexă. Ea implică aprecierea naturii juridice a cererilor sau evaluarea unor noțiuni juridice care uneori au conținut fluctuant, precum caracterul evaluabil al unei cereri, determinarea valorii obiectului cererii, întoarcerea executării, despăgubiri decurgând din cauze penale, venituri publice, cereri cu finalitate diferită etc. Chiar și numai din această scurtă și incompletă enumerare, se impune concluzia că legislația taxelor judiciare de timbru nu poate fi abordată empiric, ci presupune o analiză sistematică, cu valorificarea jurisprudenței instanțelor române și internaționale.

Lucrarea își propune să vină în sprijinul practicienilor dreptului, aducând sub un numitor comun jurisprudența culeasă și doctrina relevantă în domeniul de referință, trecute prin filtrul autorilor. Se dorește a fi un instrument util, în condițiile în care identificarea jurisprudenței în materia taxelor judiciare de timbru întâmpină dificultăți din cauză că multe chestiuni sunt rezolvate în încheieri intermediare, care scapă sistemelor de căutare, sau pentru că volumul spețelor identificate nu este proporțional cu relevanța acestora.