Mari idei ale matematicii. Volumul 16: Teoria jocurilor. Cine nu risca, nu castiga

Bazele matematice ale teoriei jocurilor au fost puse de lucrarea Teoria jocurilor și comportamentul
economic (1944), care explică fundamentele matematice pe baza cărora pot fi luate deciziile în ceea ce
privește jocurile.
În prezent, conceptul de teorie a jocurilor nu numai că acoperă cea mai „recreațională” parte a jocului, ci
aduce și lumină (prin aplicarea modelelor matematice, desigur!) în studiul interacțiunilor umane,
explicând de ce cineva face ceea ce face când o face și de ce nu alege să facă altceva.
Această carte prezintă, într-un mod clar și distractiv, evoluția teoriei jocurilor de când a apărut la
mijlocul secolului XX, de la creația valoroșilor săi autori, John Von Neumann și Oskar Morgenstern, până
astăzi, menționând toți oamenii de știință care au ajutat la dezvoltarea noii ipoteze, îmbogățind-o cu
cele mai variate surse de cunoaștere și domenii de aplicare.