Europa liberalilor

Din cuprins:
- Fundamentul intelectual al liberalismului si aparitia curentului liberal;
- Curentul liberal intre natiune si revolutie;
- Transformarea curentelor liberale;
- Reformismul social;
- Neo-liberalismul si criza constitutionalismului.

De obicei, atunci cind este vorba despre o doctrina politica, in momentul in care se pune problema originilor si a factorilor care au stat la baza aparitiei sale, lucrurile sint departe de a fi clare. Acest lucru se datoreaza atit contextului in care acestea apar si se dezvolta, dar si datorita unei labilitati prezente in domeniul ideilor, un domeniu prin excelenta al interpretarilor si confruntarilor. Din aceasta perspectiva, nici doctrina liberala nu a reusit sa scape. Este greu de stabilit ce a contat mai mult in aparitia acesteia: gindirea antica, in principal cea romana care punea accentul pe legalitate, Reforma prin ideile sale cu privire la profesionalism, conflictele religioase din secolul al XVI-lea, aparitia capitalismului sau ideile unor filosofi din secolul al XVIII-lea. Cert este insa faptul ca fiecare dintre acesti factori a contribuit la conturarea liberalismului, iar stabilirea unei ierarhii nu este neaparat o prioritate. Ceea ce poate fi insa mai important de aflat in acest context ar fi de stabilit un raspuns cu privire la o alta problema care decurge din insasi natura analizei si anume un raspuns la intrebarea ce este totusi liberalismul si cum s-a manifestat acesta in functie de marile probleme ale secolelor XIX si XX? Friedrich A. von Hayek, referindu-se la perioada cuprinsa intre secolele al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea, considera liberalismul ca 1. Definitia aceasta este mai degraba ambigua, dar ea ilustreaza in fond complexitatea (si chiar abuzul) de situatii in care termenul a fost folosit. Astfel, acesta a ajuns sa desemneze atit politicile economice care presupuneau necesitatea limitarii interventiei statului, dar si interventiile (numite progresiste) ale acestuia in vederea exproprierii unor proprietati, limitarea puterilor de coercitie ale majoritatii dintr-un stat democrat, dar si politicile de ale unor lideri sovietici etc. In fond, aceasta situatie se datoreaza atit folosirii de multe ori arbitrare a termenului, dar si evolutiei ideii de liberalism.