Dialectica spiritului modern

Epoca ce se deschide nu mai poate fi ca aceea care se inchide sub ochii nostri si ca acelea care au trecut demult. Contrar dictonului popular, istoria nu se repeta. Ceva nou va aparea, o formula de viata si o asezare care vor trebui sa pastreze tot ce s-a produs ca valori permanente in epocile trecute acelea care nu sunt solutii de moment, ci depasesc epocile , care vor trebui sa alimenteze o noua sinteza de gand si fapta a conditiei omului. Epoca ce vine nu poate fi o continuare a lumii moderne si nici nu va insemna o reintoarcere la idealurile antice sau medievale.
Epoca veacului care vine nu va mai fi a unei lumi orientate exterior, numai catre ordinea materiala a lucrurilor, ca epoca moderna, si nici nu va parasi aceasta lume, cu marile ei cuceriri stiintifice si tehnice, printr-un total refugiu intr-o lume de dincolo. Ea va pastra tot ce este durabil din trecut, dar ii va da o revalorificare spirituala, o intensificare a legaturilor cu transcendenta, care va avea puterea sa schimbe intreg universul uman, pana in conditia sa materiala.