Despre armeni, cu dor
de: Andreea Pavel
Publicat de: Editura Cetatea de Scaun
Anunta-ma cand revine pe stoc!Cum să nu înţeleg, deci, o copilărie la Constanţa legată de armeni?
Fondul iremediabil subiectiv al memoriei este un fel de a face curat în istoria mizeriei. După mai bine de un secol, când coşmarurile s-au mai estompat, când personajele principale ale acţiunii nu mai pot vorbi, din tragedia de la 1915 rămâne ceea ce, în timp, s-a transmis, s-a transformat şi a fost prelucrat.
Memoria, de data aceasta, nu este o formă de justiţie ci, mai degrabă, o mână întinsă spre fiecare cititor: să nu uiţi. Şi să nu repeţi.
Florin Anghel
Am aproape 30 de ani și astea sunt primele mele amintiri cu armeni. Sunt armenii care mi-au marcat viața, mi-au oprit și mi-au pornit Timpul, mi-au deschis porți la momentul potrivit și m-au oprit sau m-au pornit în căutarea mea. Nenea Edi și nenea Aris Sarchizian, nenea Aram Șișlian și preotul Avedis Mandalian. Am amintiri neplăcute din creșă, îndulcite de înghețatele unui ceasornicar armean. Am absolvit un liceu elitist de matematică – informatică, cu norocul de a face literatură în cenacluri la care participam datorită înțelepciunii unui paznic armean. Și m-am descotorosit de povara unei instituții îmbătrânite datorită unui preot armean care a slujit pentru cel mai vechi popor creștin din lume. Și pentru mine.
Asta este povestea mea și a armenilor care s-au refugiat în țara mea.
Andreea Pavel
General | |
Anul | 2018 |
Autor | Andreea Pavel |
Categorii | Istorie, Istorie culturala si sociala, Biografii / Memorialistica, Carti |
Editura | Editura Cetatea de Scaun |
ISBN | 9786065374256 |
Pagini | 245 pagini |