Clima in schimbare. De la frica la realitate

Profesorul Constantin Crânganu, care predă științele mediului la Brooklyn College of the City University din New York, nu este un om de știință convențional. Cei care l-au citit deja pe Contributors sau îi vor citi prezentul volum descoperă un spirit polemic, cu pasiunea de a denunța falsurile și excesele vulgatei științifice despre schimbările climatice, ca și despre alte controverse legate de mediu, cum ar fi cea din jurul oportunității exploatării gazelor de șist. Nu că profesorul Crânganu ar fi un „negaționist”; dar el refuză politizarea acestor teme științifice și economice în Europa și America de Nord, politizare la care au subscris și subscriu și destui oameni de știință. Constantin Crânganu pledează răspicat și convingător pentru soluții raționale și economic viabile, nu pentru scenarii și profeții apocaliptice, cu care grupări și partide radicale copleșesc mediile de comunicare, exercitând presiuni enorme asupra cercetătorilor și a factorului politic. Climă în schimbare. De la frică la realitate denunță orice « nobilă minciună » formulată, chipurile, în vederea binelui comun; în schimb, oferă un produs pe cât de rar, pe atât de lipsit de un bun marketing în zilele noastre, fiindcă unii l-au clasat deja în rubrica « demodat » – nobilul adevăr .”

Andrei Cornea

Climă în schimbare. De la frică la realitate reflectă o stare de fapt intrinsecă a istoriei planetei noastre din ultimele 4,6 miliarde de ani. Variațiile naturale se manifestă în intervale care se întind de la decenii la milioane de ani și sunt controlate de o multitudine de factori nonantropogenici. Apariția speciei umane a însemnat activități care pot influența clima prin schimbarea modului de utilizare a terenurilor și acoperirii lor, prin emisii de CO2 și alte gaze cu efect de seră și prin modificarea concentrațiilor de aerosoli din atmosferă. Definiția actuală a „schimbării climei” a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică”, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese decât combustibilii fosili. Iar noi, în confruntările viitoare cu meteorologia și clima, suntem mai bine pregătiți decât eram acum 150 de ani.